joi, 28 aprilie 2011

Înţelepciune transmisă de Părintele Arsenie Boca‏

Înţelepciune transmisă de Părintele Arsenie Boca‏

--- O familie a plecat într-o excursie în Orient, să cumpere ceva dintr-un magazin de antichităţi, pentru celebrarea celei de a 25-a aniversari de la căsătorie. Amândoi indrageau antichităţile şi produsele din argilă, în special, ceştile de ceai. Au observat o ceaşcă deosebita şi au întrebat :

”Putem să vedem ceasca aceea ? Nu am văzut niciodată ceva atât de frumos.”

În timp ce doamna le oferea ceea ce ceruseră, ceasca de ceai a început să vorbească:

“Voi nu puteţi să înţelegeţi. Nu am fost, de la început, o cească de ceai. Cândva, am fost doar un bulgăre de argila roşie. Stăpânul m-a luat şi m-a rulat, m-a bătut tare, m-a frământat, în repetate rânduri, iar eu am strigat : “Nu face asta, nu-mi place, lasă-mă în pace !” dar EL a zâmbit doar şi a spus cu blândeţe : “Încă nu!”. Apoi, am fost aşezată pe o roată şi am fost învârtită, învârtită, învârtită. ”Opreşte, ameţesc, o să-mi fie rău!” am strigat. Dar stăpânul doar a dat din cap şi a spus, liniştit : ”Încă nu.” M-a învârtit, m-a frământat, m-a lovit şi m-a modelat, până a obţinut forma care i-a convenit şi apoi m-a băgat în cuptor. Niciodată nu am simţit atâta căldură. Am strigat, am bătut şi am izbit uşa . “Ajutor, scoate-mă de aici !” L‑am văzut printr-o deschizătură şi am citit pe buzele sale, în timp ce clătina din cap, dintr-o parte în alta : ”Încă nu.” Când mă gândeam că nu voi mai rezista încă un minut, uşa s-a deschis, m-a scos afară şi m-a pus pe raft.
Am început să mă răcoresc. O, mă simţeam atât de bine! ”Ei, aşa este mult mai bine” m-am gândit. Dar, după ce m-am răcorit, m-a luat, m-a periat şi m-a colorat peste tot, iar mirosurile erau oribile. Am crezut că mă sufoc. “O, te rog, încetează, încetează", am strigat. EL doar a dat din cap si a spus : “Încă nu!”
Apoi, deodată, m-a pus, din nou, în cuptor. Numai că acum nu a mai fost ca prima dată. Era de două ori mai fierbinte şi simţeam că mă voi sufoca. L-am rugat, am insistat, am strigat, am plans, eram convinsă că nu voi scăpa. Eram gata să renunţ. Chiar atunci, uşa s-a deschis şi EL m-a scos afara şi, din nou, m-a aşezat pe raft, unde m-am răcorit şi am aşteptat, şi am aşteptat, întrebându-mă : ”Oare ce are de gând să-mi mai facă?” O oră mai târziu, mi-a dat o oglindă şi a spus: ”Uită-te la tine!”

Şi m-am uitat. Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu, este frumoasă, sunt frumoasă !

EL a vorbit blând : "Vreau să ţii minte, ştiu că a durut când ai fost rulată, frământată, lovită, învârtită, dar, dacă te-aş fi lăsat singură, te-ai fi uscat. Ştiu că ai ameţit, când te-am învârtit pe roată, dar, dacă m-aş fi oprit, te-ai fi desfăcut bucăţele, te-ai fi fărâmiţat. Ştiu că a durut şi că a fost foarte cald în cuptor şi neplăcut, dar a trebuit să te pun acolo, altfel, te-ai fi crăpat. Ştiu că mirosurile nu ţi‑au făcut bine, când te-am periat şi te-am colorat peste tot, dar, dacă nu aş fi făcut asta, niciodată nu te-ai fi călit cu adevarat si nu ai fi avut strălucire în viaţă. Dacă nu te-aş fi băgat, pentru a doua oară în cuptor, nu ai fi supravieţuit prea mult, fiindcă acea întărire nu ar fi ţinut.

Acum, eşti un produs finit. Acum, eşti ceea ce am avut în minte, de cand am început să lucrez cu tine.”

Morala este aceasta : Dumnezeu ştie ce face cu fiecare dintre noi. EL este OLARUL, iar noi suntem argila Lui. EL ne modeleaza, ne face şi ne expune la presiunile necesare, pentru a fi lucrări perfecte, care să împlinească buna, plăcuta si sfânta SA voie.
Dacă viaţa pare grea şi eşti lovit, bătut şi împins aproape fără milă, daca ţi se pare că lumea se învârteşte necontrolat, daca simţi că eşti într-o suferinţă îngrozitoare, daca viaţa ti se pare cumplită, fă-ţi un ceai şi bea-l din cea mai drăguţă ceaşcă, aşează-te şi gândeşte-te la cele citite aici şi, apoi, discută puţin cu OLARUL.



"Asta îmi este toată misiunea şi rostul pe pământ, pentru care m-a înzestrat cu daruri, deşi eu sunt nevrednic. Pentru asta, sunt solicitat în toate părţile, ca să propovăduiesc iubirea lui Dumnezeu şi sfinţirea oamenilor prin iubire. De alte gânduri şi rosturi sunt străin."


Parintele Arsenie Boca

Niciun comentariu: